În lumină
Frica e ce te oprește.
Inima bate mai tare, mâinile se răcesc, gândul o ia înainte cu tot ce poate merge prost. Așa o știe toată lumea: un semn de slăbiciune, cu un singur sfat la pachet, „treci peste ea”. Se vorbește despre ea ca despre un obstacol din drum, ceva de ocolit sau de sărit cu ochii închiși. Cine o mărturisește primește o bătaie pe umăr și îndemnul să nu se mai gândească.
În umbră
Te sperie mai ales ce îți pasă.
Sub frica de a vorbi în fața oamenilor stă dorința de a fi ascultat. Sub frica de a pleca stă ceva ce ții să păstrezi. Un drum pe care nu ții să ajungi la capăt îl faci cu mâinile în buzunare. Palmele transpiră adesea exact acolo unde ai pus ceva la bătaie.
Unele frici au rămas de pază dintr-un timp în care chiar aveau de ce, și păzesc și acum același loc. Copilul care a învățat să stea cuminte la masă, ca să treacă seara fără scandal, ajunge om în toată firea, iar la o ședință își înghite părerea și abia după aceea se întreabă de ce. Paznicul acela n-a fost anunțat că s-a schimbat casa. Își face treaba cu aceeași credință, iar tu îl auzi ca pe o voce care te oprește.
Ce rămâne
Frica și ce îți e drag stau adesea în același loc. Când le vezi împreună, frica e tot acolo, iar lângă ea ai aflat ceva: ce vrei să păstrezi. Un mesaj netrimis arată atunci altfel: acolo e un lucru la care ții, păzit de cineva care a rămas pe post dintr-un timp mai vechi.
O întrebare de luat cu tine
Ce îți e drag în locul în care îți e frică?
Într-o zi obișnuită
E joi seara, în bucătărie, și mașina de spălat tocmai a intrat la centrifugă. O femeie de patruzeci și ceva de ani are pe telefon un mesaj scris de o oră către șefa ei: cere o discuție despre plecare. Schimbă „aș dori” în „m-aș bucura”, șterge tot, scrie iar. Copilul întreabă de la masă unde e caietul de mate. Îl găsește sub o plasă de la piață, se întoarce, citește o dată, cu degetul deasupra butonului. Apoi bea apă, deși nu îi e sete, și pune telefonul cu ecranul în jos lângă pâine.
Trei fețe
Frica de a greși
În lumină: „Vreau să iasă perfect.”
În umbră: Îți pasă de lucrul ăsta și de cum te vor privi ceilalți după.
Frica de a fi respins
În lumină: „Mai bine tac.”
În umbră: Ai ceva de spus și ții la locul tău printre oamenii ăștia.
Frica de a pierde
În lumină: „Țin strâns.”
În umbră: Știi ce valoare are ce ai în mână și ai mai văzut cum pleacă lucrurile.
Când e prea mult
Când frica îți ia somnul sau îți strâmtează zilele, un medic sau un psiholog e un om bun de avut alături.